Intre istorie si legenda: orasul Alba Iulia

Featured Intre istorie si legenda: orasul Alba Iulia

Cu siguranta unul dintre cele mai frumoase si mai interesante orase din Romania, Alba Iulia este un adevarat centru spiritual si cultural al romanilor de pretutindeni. Cu o istorie zbuciumata, martirica si glorioasa, care se intinde de la triburile dacilor apuli la unirea provinciilor romanesti facuta in acest loc de catre Mihai Viteazul, si recent la momentul din data de 31iulie 1990, cand s-a hotarat sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei pe 1 decembrie, Alba Iulia este mult mai mult decat pare la prima vedere.

Nu exista alt oras care sa sublinieze mai bine idealurile de unitate si identitate ale romanilor de-a lungul veacurilor. Istoria orasului Alba Iulia indeamna la respect, consideratie si aducere aminte a oamenilor si faptelor care au faurit si mentinut natiunea si statul roman.


Originile orasului Alba Iulia de astazi se pierd in negura timpului. Primele mentionari istorice antice scriu despre Apoulon, marea asezare a dacilor apuli (adica cei drepti, cei viteji), care de la culmile Pietrei Craivii (astazi satul Craiva, comuna Cricau, judetul Alba) dominau intreg Podisul Transilvan. Insa locurile acestea au fost de fapt populate de oameni inca din vremuri imemoriale. Cercetarile si sapaturile arheologice efectuate in nordul orasului au scos la iveala o importanta asezare neolitica locuita de populatii de pastori si agricultori in urma cu aproximativ 5.000-1.900 ani inainte de Hristos.


Dupa cucerirea Daciei de catre imparatul Traian, acesta a hotarat ca pe fosta cetate a dacilor apuli sa fie construit unul dintre cel mai mari castre romane din toata Dacia, fortificatie care se intindea pe o suprafata de 20,73 hectare. Castrul respectiv a fost sediul Legiunii a XIII-a Gemina. In jurul castrului au aparut ulterior o asezare civila pe care administratia romana a denumit-o Apulum in amintirea triburilor dace autohtone. Mai apoi, in timpul imparatului Marcus Aurelius, asezarea Apulum a fost ridicata la rang de municipiu, primind titlul de Municipium Aurelium Apulense. De fapt, intre secolele II-III dupa Hristos, localitatea s-a dezvoltat in doua directii distincte: 1) de centru politic si militar, administrativ si religios in jurul castrului devenit in anul 118 resedinta guvernatorului Daciei Superior, si 2) de centru mestesugaresc si COMERCIAL , important port la raul Mures, devenit sub Septimius Severus (193-211) Colonia Nova Apulense.

Apulum mai era numit in acele vremuri si Cryosopolis – Orasul de Aur, fiind un puternic si bogat centru de iradiere a romanizarii in zona, precum si cel mai mare oras nord-dunarean din Dacia, motive pentru care era considerat centrul Daciei Felix. Zecile de inscriptii descoperite (multe de natura crestina) au demonstrat ca legiunile si administratia romana s-au stabilit in sudul asezarii, auxiliarii indigeni au continuat sa mentina garnizoana, iar mestesugarii daco-romani si negustorii si-au continuat activitatile si de-a lungul secolelor IV-VI


Cetatea si asezarea civila au trecut cu bine si de epoca luptelor cu popoarele migratoare. Iar populatia autohtona a continuat sa apere „cetatea de piatra” de pe platou, o constructie impresionanta, din piatra de culoare alba, ceea ce i-a facut probabil pe slavi sa-i dea noul nume care l-a detronat pe cel vechi: Balgrad – adica Cetatea Alba in traducere directa din slavona. Romanii l-au acceptat, sau poate ei insisi l-au sugerat, istoria va afla poate acest detaliu, dar i-au zis intotdeauna simplu, pe limba lor, - Alba.


Din numele neaos romanesc de Alba au derivat apoi si celelalte denumiri ale orasului: Gyulafehervar (in limba maghiara) si Weissenburg (in limba germana).


In prima lor navalire in Transilvania, ungurii se lovesc aici de „ducate” stapanite de duci locali sau de cnezi. La inceput de secol XI, Balgrad-Alba devine iarasi centrul politic al unei formatiuni statale feudale, iar in aceeasi perioada populatia locala peste care au venit ungurii era deja mentionata in documentele vremii sub numele de romani sau valahi.


Alba Iulia a fost mentionata in documente pentru prima oara in anul 1177, Alba cand localitatea era deja cetate regala In treacat, trebuie mentionat ca ulterior, pe ruinele unei vechi biserici romanice s-a construit o catedrala in stil gotic, care va fi modificata amplu in secolele urmatoare, ajungand astazi un monument de arta de mare interes turistic si istoric.


Alba Iulia a avut parte de conditii bune de dezvoltare pana in anul 1241, data la care are a fost grav afectata in urma invaziei tatare, una dintre cele mai cumplite devastari pe care le-a suferit acest oras.


Oras al Marii Uniri si mare centru istoric si cultural


Asezarea si-a revenit cu greu, dar a avut parte apoi de o dezvoltare fulminanata, astfel incat intre anii 1542-1690, Alba Iulia devenea capitala Principatului Transilvaniei. Dupa devastatoarea infrangere de la Mohacs din anul 1526, suferita in fata armatei otomane a lui Suleiman Magnificul, in urma careia regatul ungar avea sa dispara, si in urma ocuparii cetatii Buda din anul 1540, Principatul Transilvaniei a devenit tributar Imperiului Otoman, dar in acelasi timp a dobandit un grad deplin de autonomie interna, situatie care a favorizat si dezvoltarea pe mai multe planuri a orasului Alba Iulia. Mai apoi, Alba Iulia devine resedinta dinastiei de Bathory, lucru care avea sa duca la o noua epoca de dezvoltare.


Perioada in care Bathorestii au domnit in Alba este marcata de numeroase refaceri, construiri si consolidari ale orasului. Importantul edificiu al Palatului principilor Transilvaniei a fost refacut aproape complet de catre Ioan II Sigismund care nu apartinea totusi dinastiei Bathory, iar principele Stefan Bathory avea sa-l refaca in stil italian. Cele mai mari constructii exceptand catedrala, au fost facute de principele Gabriel Bethelen


Cu siguranta unul dintre cele mai importante momente din cronologia acestui oras, este cel din data de 1 noiembrie 1599, cand voievodul Mihai Viteazul avea sa intre in Alba Iulia ca invingator si prim unificator de stat, care a realizat atunci unirea politica a Transilvaniei si aTarii Romanesti sub conducerea sa. Momentul a fost marcat si de oferirea cheilor orasului de catre episcopul catolic Demetrius Napagy, care avea sa fie numit cancelar al Transilvaniei in timpul lui Mihai Viteazul. Voievodul valah fondeaza aici si o Mitropolie, distrusa ulterior de catre habsburgi. Dupa asasinarea lui Mihai Viteazul, Alba Iulia, a fost distrusa de mai multe ori de catre armatele rivale ale lui Gjerj (numele sau initial albanez) Basta si Moise Secuiul. Orasul a fost refacut de-a lungul timpului, astfel incat la data de 7 octombrie 1698, a avut loc aici Sinodul de Unire cu Biserica Romei, sinod in urma caruia o parte a romanilor transilvani, initial ortodocsi, au treacut la catolicism, moment marcat si de aparitia Bisericii Romane Unita cu Roma.


Dupa ce imparatul austriac Carol al VI-lea a decis in secolul al XVIII-lea reorganizarea Transilvaniei ca provincie de granita, Alba Iulia a primit trupe austriece destinate apararii. Majoritatea constructiilor importante din oras au fost transformate in cazarmi pentru aceste trupe, iar cetatea orasului a fost puternic avariata in timpul rascoalei curutilor. Noua cetate Alba Carolina a fost apoi construita dupa planurile arhitectului Giovanni Morando Visconti. Sub dinastia habsburgilor situatia romanilor transilvaneni ortodocsi se agraveaza, iar la Alba Iulia in data de 14 februarie 1761 preotii ortodocsi tin o adunare sinodala soldata cu izbucnirea rascoalei condusa de calugarul ortodox Sofronie de la Cioara. Rascoala este inabusita, la fel fiind si cea condusa de Horea, Closca si Crisan.


In urma infrangerii rascoalei, cele trei mari capetenii ale romanilor transilvaneni sunt arestate, iar Horia si Closca sunt martirizati la Alba Iulia prin cumplita zdrobire cu roata.


Alba Iulia a jucat un rol important si in decursul Revolutiei de la 1848 din Transilvania, cand garnizoana orasului alcatuita in mare parte din etnici romani se aliaza cauzei nationale pentru care Avram Iancu lupta in Muntii Apuseni.
Intre anii 1894-1895 in oras a fost introdus curentul electric, iar in anul 1900 s-a inceput asfaltarea trotuarelor.


Insa marele moment de glorie al Albei urma sa se petreaca pe data de 1 decembrie 1918, cand circa 100.000 de romani soseau aici pentru a definitiva pe veci actul inceput cu trei sute de ani in urma in acelasi loc de catre Mihai Viteazul. Cei 1228 de delegati oficiali s-au strans in cladirea care in prezent gazduieste si Muzeul National al Unirii din Alba Iulia pentru a hotari unirea Transilvaniei cu regatul Romaniei.


In Alba Iulia, in anul 1922 s-a ridicat Catedrala Reintregirii Neamului, unde pe data de 15 octombrie 1922 regele Ferdinand I si regina Maria aveau sa fie incoronati ca monarhii care au reunit toate provinciile istorice romanesti sub un singur sceptru.

Sase ani mai tarziu, in data de 6 mai 1928, Alba Iulia ajunge centrul unor lupte politice acerbe. Spre exemplu, in acest oras Partidul National Taranesc a organizat o adunare la care au participat peste 100.000 de cetateni, adunare care facea parte dintr-o vasta campanie de rasturnare a guvernului liberal de atunci. Dupa instaurarea regimului comunist, Alba Iulia are parte de aceeasi soarta precum toate celelalte orase din Romania. Intre altele, orastul Alba Iulia a mai fost in trecutul apropiat si resedinta Tinutului Mures. In urma reformei administrative din anul 1968, orasul este ridicat la rangul de municipiu si resedinta de judet a judetului Alba.


Cu o asemenea istorie tumultoasa, orasul este deosebit de bogat in obiective istorice, culturale si turistice. Aici se pot vizita Catedrala romano-catolica Sfantul Mihail, Catedrala Reintregirii, Biserica greceasca cu hramul Buna Vestire, Biserica Memoriala Mihai Viteazul, Biserica cu hramul Sfintei Treimi, Biserica cu hramul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, Castrul roman si cetatea veche (medievala), Palatul Princiar, fostul Comisariat si Manutanta, Palatul Apor, Palatul Arhiepiscopiei, Cetatea Bastionara Alba Carolina, Biblioteca Batthyaneum, Sala Unirii, Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, cea mai mare cladire in stil romanic din acest oras, si multe edificii martore ale istoriei acestui loc unic in lume, edificii incluse in prezent in circuitul turistic si cel cultural.

 

sursa: descopera.ro

Certificat Web norton safe web valid rss rogers Revista Presei ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! ziare ziare.org